Utilizăm cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experienţă posibilă pe site-ul nostru. Continuand să accesati acest site, acceptați utilizarea acestor cookie-uri. Pentru mai multe detalii, inclusiv cum puteti modifica preferinţele dumneavoastră, vă rugăm să citiţi Politica de confidențialitate.
Mai multe informaţii Accepta
79% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. CFD-urile sunt instrumente complexe și au un risc ridicat de a pierde rapid bani din cauza efectului de levier. 79% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă înțelegeți modul în care funcționează CFD- urile și dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii. expand_more

QE | Totul Despre Quantitative Easing [Relaxarea Cantitativă]

Timp de citire: 20 minute

Quantitative Easing

Criza economică și de sănătate cauzată de pandemia coronavirusului a necesitat din nou un program de QE sau Quantitative Easing - relaxarea cantitativă - în română.

Deși acest concept a fost repetat de nenumărate ori în ultimii ani, nu multe persoanele înțeleg exact ce înseamnă relaxarea cantitativă și ce presupune aplicarea acestei măsuri.

În acest articol vom răspunde la următoarele întrebări:

  • Ce înseamnă QE?
  • În ce constau de obicei programele Quantitative Easing?
  • De ce folosesc băncile centrale programul de QE?
  • Care sunt consecințele posibile ale relaxării cantitative asupra economiei?

broker forex de incredereCe Înseamnă Quantitative Easing?

Înainte de a defini ce înseamnă "Quantitative Easing", să analizăm câteva concepte de bază legate de funcționarea economiei. Creșterea economică este influențată de următorii factori:

  • Creșterea productivității
  • Nivelul tehnologic
  • Libera circulație a capitalurilor

Prin urmare, scopul relaxării cantitative este acela de a reduce rata dobânzilor și a mări cantitatea de bani aflată în circulație.

QE sau Quantitative Easing este o politică monetară agresivă prin care băncile centrale achiziționează cantități mari de active financiare, cu scopul de a stimula economia prin injectarea de capital către instituțiile financiare.

Băncile centrale cumpără active financiare și obligațiuni guvernamentale sau corporative cu scopul de a crește nivelul creditării și a lichidităților. În acest fel, două efecte sunt obținute în același timp: reducerea ratelor dobânzii și creșterea cantității de monede din sistem.

Quantitative Easing poate lua diferite forme în funcție de măsurile de politică monetară pe care băncile centrale le-au luat.

QE - Criza Economică

Ce se întâmplă atunci când oamenii sau întreprinderile nu se simt în siguranță cu privire la împrumuturile financiare? Circulația capitalului stagnează: cheltuielile publice scad, cererea de bunuri și servicii scade, companiile își reduc producția și concediază o parte din personal.

Toate acestea conduc la:

  • Creșterea șomajului
  • Reducerea veniturilor
  • Consumul redus
  • Spirala descendentă a economiei

Ce se întâmplă atunci când băncile nu se simt suficient de sigure pentru a acorda credite clienților, fie că sunt persoane fizice sau juridice? Răspunsul este același ca mai sus, circulația capitalului stagnează.

În acest context, dacă persoanele fizice și întreprinderile încetează să își plătească creditele, deoarece nu își pot permite, instituțiile financiare pot eșua, așa cum s-a întâmplat cu Lehman Brothers în urmă cu un deceniu. Această situație se agravează atunci când cetățenii, de teama lipsei de lichiditate, se grăbesc să își retragă banii de la bancă.

După cum s-a dovedit de-a lungul anilor, comportamentul investitorilor este extrem de contagios și ușor de speriat. Am descoperit acest lucru în timpul crizei coronavirusului, care a provocat panică pe piețele bursiere și încetinirea generală a acesteia.

În mod ideal, banca centrală ar trebui să recunoască aceste modele de comportament înainte de a fi prea târziu pentru a reduce și contracara ratele dobânzii la timp. Dacă băncile private se simt din nou în siguranță, își vor continua politica de creditare pentru persoane fizice și juridice, iar capitalul va circula din nou.

Dar ce se întâmplă când ratele dobânzilor sunt deja apropiate de 0% și nu mai pot fi reduse?

Aici intră în joc QE.

Relaxarea Cantitativă

QE - Relaxarea Cantitativa - Istoric

Relaxarea cantitativă este un concept relativ modern care a fost folosit pentru prima dată de un economist german cu sediul în Japonia în anii 90. Profesorul Richard Werner a precizat că cea mai mare parte a banilor din economie nu provin de la banca centrală, ci de la băncile private care aplică un multiplicator de bani (rata dobânzii) atunci când acordă împrumuturi. El a susținut ideea că, pentru asigurarea dezvoltării economice, băncile centrale nu ar trebui să se concentreze pe cumpărarea de obligațiuni, ci pe lichiditatea băncilor private.

Quantitative Easing în Japonia

În 2001, Banca Japoniei a adoptat o nouă politică monetară, cunoscută sub denumirea de Quantitative Easing. Contrar teoriei lui Werner, această politică s-a concentrat pe cumpărarea mai multor obligațiuni guvernamentale. Modelul s-a dovedit ineficient, întrucât nu a reușit să pună capăt perioadei deflaționiste mai mult de un deceniu și, potrivit multor economiști, probabil, a dus la o a doua perioadă mai mare de deflație.

Quantitative Easing în Anglia

În 2009, Banca Angliei a introdus propria versiune de Quantitative Easing. BoE a cumpărat active financiare în masă de la băncile private și a introdus, de asemenea, reduceri semnificative ale ratelor dobânzii pentru a spori efectul. Cu toate acestea, din nou această încercare a eșuat. Deși guvernul britanic a urmat teoria lui Werner și a injectat capital direct în economie prin intermediul sectorului bancar privat, nu a existat o stimulare a creditelor.

Programul QE a dat piețelor financiare și lirei britanice un impuls puternic, dar nu a avut un efect semnificativ asupra economiei din Marea Britanie.

În 2014, Banca Angliei a tipărit aproximativ 410 trilioane de lire sterline și, deși economia britanică prezenta semne de redresare, inflația a scăzut cu mult sub nivelul scontat de 2% - opus celor prevăzute de măsurile de Quantitative Easing.

La sfârșitul anului 2008, Rezerva Federală a SUA a lansat cel mai ambițios program Quantitative Easing. Ideea era simplă. FED a urmărit să cumpere cât mai multe active financiare din întreaga lume. A început cu numeroasele credite ipotecare ieftine care saturau piețele financiare, pentru că nimeni nu voia să le cumpere. Acestea includ așa-numitele credite ipotecare sub-prime care au declanșat criza financiară globală din 2008.

Rezerva Federală a SUA a lansat cel mai ambițios program Quantitative Easing

Sursa: Federal Reserve Bank of St. Louis. Imaginea arată evoluția istorică a programului federal de Quantitative Easing a ratelor fondurilor federale

Rezultatul acestui plan a fost o investiție de 3,7 miliarde de dolari suplimentari în economia Statelor Unite, care s-a extins în economia mondială în următorii cinci ani.

Până în prezent, mulți economiști consideră că până acum acesta a fost singurul plan QE de succes, deși a fost criticat în mod constant și sistematic de surse economice neguvernamentale. Cu toate acestea, vorbind în termeni medicali, se poate spune că acest plan a permis economiei americane să treacă de la terapie intensivă la o unitate de recuperare.

Mai recent, în 2018, Fed a inițiat o nouă politică de majorare a ratelor dobânzii, urmată de aprobarea reducerilor de la începutul anului 2019. Planul a fost inițiat sub o presiune politică intensă. Președintele Donald Trump a dorit să scadă valoarea dolarului cu aceste măsuri de Quantitative Easing pe fondul conflictului comercial cu China.

Quantitative Easing BCE, FED 2020 - Răspuns la Criza Coronavirusului

Pandemia coronavirusului a paralizat complet activitatea economică în mare parte a lumii. Băncile centrale din întreaga lume au coordonat un răspuns pe care mulți îl considerau inevitabil. Un nou program de quantitative easing a fost anunțat duminică 15 martie 2020. Răspunsul coordonat include măsuri luate de către Rezerva Federală – banca centrală din SUA, alături de cele din Japonia, Uniunea Europeană, Elveția, Canada și Regatul Unit. Aceste măsuri de quantitative easing au scopul de a stimula economia și de a minimiza efectele pandemiei.

Noul program de Quantitative Easing cuprinde următoarele decizii:

  • O reducere drastică a ratelor dobânzii. Scopul este de a reduce ratele dobânzilor de la 1-1.25% la 0-0.25%
  • Achiziționarea de obligațiuni în valoare de 700 miliarde de dolari
  • Fed și celelalte bănci centrale au convenit să reducă liniile de swap pentru a facilita furnizarea de dolari instituțiilor financiare.

Cu toate acestea, aceste măsuri nu au avut efectele dorite asupra piețelor financiare, care au reacționat prin continuarea scăderilor. Obligațiunile din SUA la 10 ani, au devenit din nou un refugiu, ceea ce a dus la o ușoară scădere a rentabilității sale.

Piața valutară s-a caracterizat printr-o volatilitate ridicată. Să aruncăm o privire la graficul EURUSD H1 ca exemplu:

graficul EURUSD H1

Sursa: Admiral Markets MetaTrader 5 Ediția Supremă, EURUSD, grafic H1 între 13 martie 2020 - 16 martie 2020. Editat la 16 martie 2020. Rețineți: performanța trecută nu este un indicator fiabil al rezultatelor viitoare sau al performanțelor viitoare.

După cum puteți vedea în grafic, a existat un gap imens între închiderea pieței de vineri 13 martie și deschiderea de luni 16 martie. Următoarele ore au fost caracterizate de o volatilitate crescută. În următoarele zile, este indicat să urmăriți dezvoltarea evenimentelor cu grijă, precauție și răbdare.

QE BCE 2015

În 2015, zona euro a pornit propriul său program de quantitative easing, în încercarea de a stimula economia UE. Politica de quantitative easing a BCE a început cu un miliard de dolari, o sumă modestă în raport cu dimensiunile economice ale Europei.

Abordarea BCE nu a fost diferită de cea a Băncii Rezervei Federale, în condițiile în care QE presupunea achiziționarea de active financiare, inclusiv datoria publică a statelor membre ale zonei euro, precum și activele băncilor comerciale și instituțiilor financiare. Acest plan a stabilit o rată anuală a inflației de 2% pe an, la fel ca restul țărilor care au aplicat QE.

metatrader editia suprema

QE | Relaxarea Cantitativă - Critici

Quantitative Easing nu este lipsită de critici. Pe de o parte, unii consideră că investițiile neproductive, vor conduce în cele din urmă la o inflație suplimentară. Criticii consideră că "depunerea de numerar" în băncile private este ineficientă, deoarece instituțiile îi folosesc pentru a investi pe piețele financiare, nu pentru a acorda credite populației. Scopul Quantitative Easing este de a stimula cheltuielile consumatorilor și a întreprinderilor, prin acordarea de împrumuturi.

Pe de altă parte, un alt grup de economiști a susținut că politica monetară agresivă, precum relaxarea cantitativă, perturbă ciclurile economice naturale. Măsurile diminuează efectele unei recesiuni economice, ceea ce poate reduce, de asemenea, boom-ul economic post-recesiune.

Banca Reglementelor Internaționale (banca centrală a băncilor centrale), care monitorizează băncile centrale, a avertizat că economiile mondiale au devenit dependente de stimuli economici.

QE | Impactul QE Asupra Pieței Forex

În principiu, există două moduri prin care piețele pot răspunde programului de Quantitative Easing:

  • Schimbare (explozivă) a prețului imediat ce este publicată știrea despre măsurile de relaxare cantitativă.
  • Piața prezintă o ajustare treptată a prețurilor după implementarea politicii de relaxare cantitativă

Deci, ce se întâmplă când QE este anunțat și aplicat pe piață?

În teorie, în ambele cazuri, aplicarea QE va provoca inițial un declin al monedei, deoarece prin această politică se mărește cantitatea de bani aflată în circulație și astfel crește inflația. Cu alte cuvinte, oferta crește destul de brusc, în timp ce cererea rămâne aceeași.

După anunțarea politicii BCE de Quantitative Easing, perechea valutară EURUSD a înregistrat o scădere de 500 de pipși în următoarele două zile, dar din acel moment declinul s-a oprit, așa cum puteți observa în graficul următor:

 EURUSD

Sursa: MetaTrader 5, EURUSD, grafic D1 din 22 ianuarie 2015. Grafic editat în septembrie 2019.

Marea Britanie a anunțat politica de relaxare cantitativă în martie 2009. GBPUSD a scăzut cu 600 de pipși în două săptămâni, dar a crescut cu 3300 de pipși în următoarele patru luni și a rămas la aceleași niveluri pentru restul anului.

GBPUSD

Sursa: MetaTrader 5, GBPUSD, W1 din martie 2009. Grafic editat în septembrie 2019.

Statele Unite au anunțat prima etapă a politicii sale de Quantitative Easing în decembrie 2008. EURUSD a crescut cu 2.000 pipși în săptămâna următoare, apoi a revenit la nivelul inițial în luna următoare. În următoarele 6 luni, prețul a înregistrat o creștere constantă până când a intrat într-o fază de consolidare.

EURUSD, D1

Sursa: MetaTrader 5, EURUSD, D1 din decembrie 2008. Grafic editat în septembrie 2019.

Când Este Necesară Relaxarea Cantitativa | QE?

Există practic două tipuri de economii:

  • Economii în curs de dezvoltare
  • Economii dezvoltate

În ambele cazuri, acestea trebuie să crească într-un ritm constant. Dacă economia încetează să crească sau dacă rata de creștere a PIB încetinește, vorbim despre o fază de stagnare sau chiar de recesiune. În esență, putem spune că:

"Dacă economia nu crește într-un ritm constant sau rata de creștere încetinește, vom intra în recesiune."

Pe de altă parte, economiile în curs de dezvoltare, precum cele din țările BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), sunt considerate a fi într-o formă bună atunci când prezintă o creștere anuală echivalentă cu aproximativ 6-8% din PIB.Principala diferență dintre economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare este rata de creștere a PIB-ului. Economiile dezvoltate, precum SUA, Marea Britanie, Japonia și Germania, consideră o creștere acceptabilă a PIB-ului anual cu 2%.

Vom face un exercițiu simplu pentru a vă ajuta să înțelegeți ce este QE:

Imaginați-vă că faceți parte din guvernul unei țări promițătoare. De ce anume aveți nevoie?

  • Creșterea producției

O țară trebuie să producă mai mult pentru a răspunde cererii crescânde a populației. Acest lucru poate fi realizat în două moduri diferite:

  • Creșterea numărului de angajați
  • Creșterea eficienței

De exemplu, un singur fermier își cultivă pământul cu un plug. În timp ce acest lucru poate funcționa bine pentru el, economia s-ar putea dezvolta mult mai bine. Ca membru al guvernului, puteți investi o parte din bugetul guvernului și puteți dezvolta industria agricolă, dar cum? Fie prin angajarea altor 99 de persoane cu pluguri, fie prin utilizarea unui buldozer pentru a face munca acelor 100 de persoane.

Este important să rețineți că va trebui să instruiți personalul pentru a învăța cum să utilizeze buldozerul.

Există câteva lucruri de care trebuie să țineți cont în această privință:

  • Producția din economia ta în curs de dezvoltare a crescut, dar pentru a putea continua să crească într-un ritm constant, trebuie să continuați să adăugați utilaje sau să creșteți numărul de angajați
  • Creșterea numărului de angajați reprezintă de obicei o măsură majoră în economia în curs de dezvoltare, deoarece au un număr mare de persoane cu un nivel scăzut de calificare, acest lucru se întâmplă în țări precum India sau China, de exemplu.

Pe de altă parte, în economiile dezvoltate, precum SUA sau Germania, care se caracterizează prin rate scăzute de creștere a populației și niveluri educaționale și tehnologice ridicate, preferă să ofere utilaje.

De asemenea, vom ține cont de faptul că terenurile agricole dintr-o țară dezvoltată sunt o resursă limitată, precum și randamentul său agricol. Prin urmare, pentru a sprijini creșterea capacității lor de producție, vor avea nevoie de noi progrese tehnologice, utilaje, îngrășăminte etc.

Deschide
Un Cont Demo

  • Dezvoltarea sistemului financiar

Economia crește și nevoia de bani crește, deoarece, indiferent de modul în care susținem creșterea, banii sunt necesari pentru a începe să funcționeze și pentru a ne îmbunătăți performanța.

Aceasta reprezintă următoarea problemă pentru noi: de unde provin toți banii pentru a sprijini creșterea economică?

Răspuns este simplu: de la o bancă centrală. Această bancă centrală poate teoretic să imprime cât mai mulți bani, dar nu îi puteți obține direct, doar prin rețeaua de bănci private.

Iată cum funcționează. Creați ceea ce se numesc „obligațiuni guvernamentale" (o unitate a datoriei naționale), apoi organizați o licitație unde veți invita bănci mai mici pentru a vă cumpăra obligațiunile. Băncile vor cumpăra aceste obligațiuni și le vor putea deține până când veți plăti totul sau vor putea merge la banca centrală pentru a schimba obligațiunile cu bani reali.

Capcana creării de bani!

Fiți atenți: cu cât sunt mai mulți bani, cu atât cantitatea de bani aflată în circulație este mai mare și, prin urmare, cu atât valoarea lor scade, acesta este principiul cererii și ofertei. Procesul de creștere a ofertei de bani în economia dvs. se numește inflație.

Deci, dacă doriți ca economia să crească în continuare, banca dvs. centrală ar trebui să continue să imprime bani într-un ritm constant. În general, diferitele economii încearcă să mențină inflația la un nivel optim pentru creșterea acesteia. În general, acest nivel este cuprins între 2% și 5% anual. Deflația este considerată a fi sub obiectivul de 2%, ceea ce este periculos, deoarece poate încetini creșterea economică și poate duce la o criză.

Acesta este un punct important de care trebuie să țineți cont, deoarece dacă nu există suficienți bani în circulație pentru ca cetățenii să plătească produsele pe care economia le produce, companiile vor fi obligate să facă ajustări, producția va scădea și, în acest moment, 30% din populație pot fi șomeri.

După cum tocmai ați observat, inflația scăzută este dăunătoare, dar ce se întâmplă atunci când inflația este prea mare? Orice inflație de peste 7% până la 10% se numește hiperinflație și este, de asemenea, foarte periculoasă, deoarece prezice un alt tip de criză.

Atunci cand Rezerva Federala decide sa puna mai mulți bani in circulatie cu o rata mai mare decat rata de creștere a economiei, valoarea banilor scade. Drept urmare, aceasta devalorizare va forța creșterea prețurilor datorită faptului că fiecare unitate de monedă valorează acum mai puțin.

Atunci când calculați rata optimă a inflației pentru economia dvs., va trebui să determinați ținta băncii dvs. centrale. Cu alte cuvinte, dacă dorim ca inflația anuală să fie de 3%, banca centrală va trebui să găsească un echilibru pentru a ajunge la ea.

Puteți utiliza mai multe metode pentru a face acest lucru:

  • Pe de o parte, puteți împrumuta bani guvernului, pentru ca acesta să-i poată cheltui pe infrastructură, de exemplu, pe construcția drumurilor.
  • Pe de altă parte, banca centrală poate împrumuta bani băncilor private, pentru a acorda împrumuturi clienților persoane fizice și companiile, ceea ce înseamnă că banii revin în ciclul economic.

metatrader 5

Această a doua opțiune este puțin mai complicată, deoarece micile bănci private își urmăresc propriile obiective monetare și poate nu consideră că este profitabil să împrumute bani de la banca centrală. Desigur, aceste bănci ar putea alege, de asemenea, să nu transmită banii către persoanele fizice sau companii din aceleași motive. În acest fel, banii pot dispărea din ciclul economic.

Deci, cum poate banca centrală să determine băncile private să împrumute bani? Prin modificarea ratelor dobânzii. Reducerea ratelor dobânzii înseamnă mai puține rambursări de la băncile private către banca centrală.

Rata dobânzii redusă = Mai multe împrumuturi = Inflație mai mare
Rata dobânzii mare = Mai puține împrumuturi = Inflație mai mică

Prin urmare, băncile private au un rol esențial în furnizarea de bani în economie. Dacă banca centrală poate adăuga bani în economie, băncile private pot înmulți banii aflați în circulație printr-un sistem numit „bancă de rezervă fracționară".

Iată un exemplu:

  1. John merge la bancă și deschide un cont cu un depozit inițial de 100 €. Datorită sistemului rezervelor fracționare, banca va păstra doar 10% din depozit, iar diferența de 90 €, va fi pusă din nou în circulație sub formă de credit.
  2. Jaime vrea să obțină un credit de 90 €, pentru a plăti un pariu pe care l-a pierdut cu Sergio. Banca îl împrumută cu banii pe care John i-a depus.
  3. John încasează datoria de la prietenul său și decide să economisească acești bani în contul său bancar, astfel încât depune 90 €. Banca deține acum 90% din acești bani, adică 81€ pentru a împrumuta următorul client.

Din punct de vedere al entității, notele contabile includ:

  • John cu 100 € în cont
  • Jaime cu 90 €
  • Banca are posibilitatea de a continua să împrumute 81€

În total 271 dolari, dar în realitate banca deține doar 100€. Astfel, băncile private își înmulțesc banii prin credite.

QE | Quantitative Easing - Sistemul bancar

Deși sistemul bancar poate afecta oferta de bani, doar îmbunătățirea condițiilor economice poate crește cererea pentru aceasta. Jaime trebuie să vrea să vină la bancă pentru un împrumut, iar banca trebuie să vrea să împrumute bani de la banca centrală. Cu toate acestea, persoanele fizice, companiile și băncile vor împrumuta bani doar atunci când se vor simți suficient de siguri.

Astfel, guvernul poate influența cererea de bani numai prin crearea unui mediu economic sigur și stabil, care să conducă la creștere și dezvoltare. O scădere a cererii înseamnă mai puțini bani în circulație decât necesită o economie în creștere.

Quantitative Easing | Relaxarea Cantitativă - Concluzie

Efectele relaxării cantitative la nivel mondial sunt analizate în mod constant, deoarece, așa cum ați observat, reacția a fost diferită în fiecare caz.

În majoritatea țărilor în care s-a efectuat orice tip de QE, inflația a fost afectată și scăderea a dus uneori la deflație. Economiile mature au reușit să se redreseze, dar banii generați au trecut granițele și au creat bule economice mari în țările în curs de dezvoltare.

cont demo forex gratuit

Curs Forex

Despre Admiral Markets

Ca broker reglementat, oferim acces la unele dintre cele mai utilizate platforme de tranzacționare din lume. Puteți tranzacționa prin noi CFD-uri, acțiuni și ETF-uri. Iată un articol recapitulativ De ce să tranzacționați cu Admiral Markets!

Datele furnizate oferă informații suplimentare cu privire la toate analizele, estimările, prognozele, previziunile, studiile de piață, perspectivele săptămânale sau alte evaluări sau informații similare (sub denumirea de "Analiză") publicate pe site-ul Admiral Markets. Înainte de a lua orice decizie de investiție, vă rugăm să acordați o atenție deosebită următoarelor aspecte:

  1. Aceasta este o comunicare de marketing. Conținutul este numai pentru scopuri informaționale și nu trebuie interpretat ca un sfat sau recomandare de investiții. Acesta nu a fost elaborat în conformitate cu cerințele legale de promovare a independenței cercetării în domeniul investițiilor și nu este supus niciunei interdicții de tratament înainte de difuzarea cercetării în domeniul investițiilor.
  2. Orice decizie de investiție este luată de fiecare client pe cont propriu, în timp ce societatea Admiral Markets AS (Admiral Markets) nu este responsabilă pentru nici o pierdere sau daună rezultată ca urmare a acestei decizii, indiferent dacă este sau nu bazată pe conținut.
  3. Pentru a proteja interesele clienților noștri și obiectivitatea analizei, Admiral Markets a instituit proceduri interne adecvate pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese.
  4. Analiza este pregătită de un analist independent (denumit în continuare "Pierre Perrin-Monlouis") pe baza estimărilor personale ale lui Jérémy Delsol (Analist financiar).
  5. Cu toate că au fost făcute toate eforturile rezonabile pentru a asigura fiabilitatea tuturor surselor de conținut și pentru a ne asigura că toate informațiile sunt prezentate într-o manieră inteligibilă, în timp util, exactă și completă, Admiral Markets nu garantează exactitatea sau exhaustivitatea informațiilor cuprinse în analiză.
  6. Orice tip de performanță trecută sau modelată a instrumentelor financiare prezentate în conținut nu trebuie interpretat ca o promisiune, garanție sau implicare explicită sau implicită de către Admiral Markets a oricărei performanțe viitoare. Valoarea instrumentului financiar poate crește și scădea, iar păstrarea valorii activului nu este garantată.
  7. Produsele cu efect de levier (inclusiv contractele pentru diferență) sunt speculative și pot duce la pierderi sau profituri. Înainte de a începe să tranzacționați, asigurați-vă că înțelegeți riscurile implicate.