Ce sunt obligațiunile și cum funcționează
Piața obligațiunilor este una dintre cele mai vechi și mai mari piețe financiare din lume. Mulți investitori se întreabă ce sunt obligațiunile și de ce joacă un rol esențial în economie și în portofoliile de investiții.
Pe scurt, obligațiunile sunt titluri de datorie. Când cumperi o obligațiune, împrumuți bani unui emitent – un guvern, o companie, o autoritate locală sau o instituție internațională. Emitentul se angajează să plătească dobândă periodică (cupon) și să restituie suma inițială (principalul) la scadență.
Informațiile din acest articol sunt furnizate doar în scopuri educaționale și nu constituie sfaturi financiare. Consultați un consilier financiar înainte de a lua decizii de investiții.
Cum funcționează obligațiunile
Pentru a înțelege mecanismul, este util să clarifici câțiva termeni de bază:
-
Principal: suma împrumutată de investitor emitentului, adică valoarea nominală a obligațiunii.
-
Scadență: data la care emitentul returnează suma împrumutată. Obligațiunile pot fi pe termen scurt (1–2 ani), mediu (5–10 ani) sau lung (peste 20 de ani).
-
Cupon: dobânda plătită periodic, exprimată ca procent anual din valoarea nominală.
-
Randament: rata efectivă a profitului, raportul dintre dobânda anuală și prețul curent de piață al obligațiunii.
Relația dintre dobânzi și obligațiuni
Între dobânzile de piață și obligațiuni există o relație inversă:
-
Când dobânzile cresc, obligațiunile existente devin mai puțin atractive, deci prețul lor scade.
-
Când dobânzile scad, obligațiunile vechi devin mai valoroase, iar prețul lor crește.
Astfel, piața obligațiunilor reflectă adesea așteptările privind politica monetară și inflația.
Tipuri de obligațiuni
Deși principiul de bază este același, există mai multe categorii importante.
Obligațiuni guvernamentale
Emise de state pentru finanțarea cheltuielilor publice. Exemple:
-
US Treasuries – etalon global, maturități între 2 și 30 de ani.
-
German Bunds, Bobl, Schatz – reper pentru randamentele din zona euro.
-
UK Gilts – titluri de stat britanice.
-
BTP Italia – obligațiuni italiene, cu scadențe între 3 și 30 de ani.
Aceste titluri sunt considerate, în general, cu risc mai redus, dar nu lipsite de riscuri.
Obligațiuni corporative
Emise de companii private sau publice pentru a finanța investiții, extinderi sau restructurări.
-
Oferă de obicei dobânzi mai mari decât obligațiunile guvernamentale.
-
Implică risc de credit, adică riscul ca emitentul să nu-și poată onora plățile.
Obligațiuni municipale
Emise de orașe, regiuni sau autorități locale pentru proiecte publice (infrastructură, educație, sănătate). În unele țări, oferă avantaje fiscale pentru investitori.
Obligațiuni supranaționale
Emise de instituții internaționale precum Banca Europeană de Investiții sau Banca Mondială. Au un profil de risc similar cu obligațiunile guvernamentale.
Evaluarea obligațiunilor și ratingurile de credit
Un element cheie în analiza obligațiunilor este ratingul de credit, acordat de agenții precum Moody’s sau S&P, care evaluează capacitatea emitentului de a-și onora obligațiile.
-
Investment grade (BBB și peste): considerate sigure, cu risc redus de neplată.
-
High yield (sub BBB): randamente mai mari, dar risc crescut, numite și junk bonds.
Un randament mai mare nu înseamnă automat o investiție mai bună; el reflectă un risc suplimentar.
De ce aleg investitorii obligațiunile
Obligațiunile oferă mai multe avantaje:
-
Venit regulat prin cupoane, deși acestea nu sunt garantate și prețurile pot scădea.
-
Diversificare, reducând volatilitatea unui portofoliu dominat de acțiuni.
-
Rol defensiv, în perioadele de incertitudine investitorii caută obligațiuni guvernamentale lichide.
-
Lichiditate ridicată, în special pentru titlurile emise de marile economii.
Riscuri importante
-
Risc de dobândă: creșterea dobânzilor reduce valoarea obligațiunilor existente.
-
Risc de inflație: dacă inflația depășește cuponul, randamentul real devine negativ.
-
Risc de credit: mai pronunțat în cazul obligațiunilor corporative sau al țărilor cu probleme fiscale.
Exemple de obligațiuni urmărite la nivel global
-
Obligațiunile SUA pe 10 ani (US Treasuries) – etalon global pentru dobânzile în dolari.
-
Bundurile germane pe 10 ani – reper al randamentelor în zona euro.
-
UK Gilts – titluri de stat britanice cu maturități medii și lungi.
-
Obligațiuni corporative investment grade – emise de companii mari și stabile.
Aceste instrumente sunt repere de piață, dar nu garantează performanță sau randament.
Concluzii
Obligațiunile sunt titluri de datorie prin care investitorii împrumută bani guvernelor, companiilor sau instituțiilor. În schimb, primesc dobânzi periodice și rambursarea capitalului la scadență.
Ele pot aduce diversificare și venit constant, dar implică riscuri legate de dobânzi, inflație și credit.
Mulți investitori aleg accesul la piața obligațiunilor prin ETF-uri, care oferă expunere diversificată.
Instrumente precum futures și CFD-uri sunt complexe, cu efect de levier, și destinate investitorilor experimentați, având risc ridicat de pierdere.
Întrebări frecvente
Ce sunt obligațiunile și de ce se numesc investiții cu venit fix?
Sunt titluri de datorie prin care emitentul plătește dobândă investitorilor. Se numesc „investiții cu venit fix” deoarece implică plăți periodice de dobândă și o scadență stabilită, deși randamentele reale depind de condițiile de piață și de bonitatea emitentului.
Care este diferența dintre obligațiunile guvernamentale și cele corporative?
Obligațiunile guvernamentale sunt emise de state și au, de regulă, risc și randament mai scăzute. Cele corporative sunt emise de companii, oferă dobânzi mai mari, dar implică un risc de credit crescut.
Pot pierde bani investind în obligațiuni?
Da. Creșterea dobânzilor scade valoarea obligațiunilor deținute. Inflația poate eroda câștigurile, iar în cazul obligațiunilor corporative există riscul ca emitentul să nu-și plătească datoriile.
INFORMAțII DESPRE MATERIALELE DE ANALIZă:
Datele furnizate oferă informații suplimentare cu privire la toate analizele, estimările, prognozele, previziunile, recenziile pieței, perspectivele săptămânale sau alte evaluări sau informații similare (denumite în continuare „Analiză”) publicate pe site-urile firmelor de investiții Admiral Markets care operează sub marca Admiral Markets (denumite în continuare „Admiral Markets”). Înainte de a lua orice decizie de investiție, vă rugăm să acordați o atenție deosebită următoarelor:
- Aceasta este o comunicare de marketing. Conținutul este publicat doar în scop informativ și nu trebuie în niciun caz interpretat ca sfaturi sau recomandări de investiții. Acesta nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale menite să promoveze independența cercetării investiționale și nu este supus niciunei interdicții privind tranzacționarea înainte de difuzarea cercetării investiționale.
- Orice decizie de investiție este luată de fiecare client singur, iar Admiral Markets nu va fi responsabilă pentru nicio pierdere sau daune rezultate din orice astfel de decizie, indiferent dacă se bazează sau nu pe acest conținut.
- În vederea protejării intereselor clienților noștri și a obiectivității Analizei, Admiral Markets a stabilit proceduri interne relevante pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese.
- Analiza este pregătită de un analist (denumit în continuare „Autor”). Autorul Jitanchandra Solanki este un angajat al Admiral Markets. Acest conținut este o comunicare de marketing și nu constituie o cercetare financiară independentă.
- Chiar dacă se depun toate eforturile rezonabile pentru a se asigura că toate sursele de conținut sunt de încredere și că toate informațiile sunt prezentate, pe cât posibil, într-o manieră inteligibilă, în timp util, precisă și completă, Admiral Markets nu garantează acuratețea sau caracterul complet al oricărei informații cuprinse în Analiză.
- Orice fel de performanță trecută sau modelată a instrumentelor financiare indicată în conținut nu trebuie interpretată ca o promisiune, garanție sau aluzie expresă sau implicită din partea Admiral Markets pentru orice performanță viitoare. Valoarea instrumentului financiar poate să crească și să scadă, iar păstrarea valorii activului nu este garantată.
- Produsele cu efect de levier (inclusiv contractele pentru diferență) sunt de natură speculativă și pot avea ca rezultat pierderi sau profit. Înainte de a începe tranzacționarea, asigurați-vă că înțelegeți pe deplin riscurile implicate.