Ce Este Inflația ➠ Cum Să Vă Protejați Capitalul de Inflație [2023]

Conceptul de inflație pare destul de familiar pentru mulți dintre noi și poate fi întâlnit zilnic în mass-media. Cu toate acestea, nu toată lumea știe exact ce este inflația, cum se calculează, care sunt diferitele tipuri de inflație, cum să își protejeze economiile de inflație și care sunt cauzele acestui fenomen economic.

• Ce Este Inflația - Definiție Inflație
• Tipuri de Inflație
• Inflația Oficială și Cea Reală
• Cum Se Calculează Inflația
• Care Sunt Cauzele Inflației?
• Cine Câștigă și Cine Pierde Din Cauza Inflației?
• Cum Să Vă Protejați De Inflație?
• Inflația - Cum Să Investiți Pe Piețele Financiare
• Inflația - Concluzie

Ce Este Inflația - Definiție Inflație

De fapt, dacă inflația crește, scade cantitatea de bunuri sau servicii ce poate fi achiziționată cu aceeași unitate monetară. Altfel, valoarea acestei unități este mai mică decât înainte.

Prin urmare, creșterea inflației conduce la diminuarea puterii de cumpărare și afectează cheltuielile generale ale populației. O creștere majoră a prețurilor de consum poate conduce la încetinirea economiei, însă, cu toate acestea, inflația nu ar trebui considerată întotdeauna un fenomen negativ.

Când apare inflația?

În opinia economiștilor, inflația se produce atunci când oferta de bani depășește cantitatea de bunuri și servicii disponibilă în piață.

Majoritatea băncilor centrale globale au politici monetare adecvate pentru a menține inflația locală în limite acceptabile. Obiectivul comun al băncilor centrale din țările dezvoltate, este de a menține rata inflație între 2% și 3%.

De exemplu, obiectivul Băncii Centrale Europene este de a menține inflația la un nivel cu puțin sub 2%, în timp ce Federal Reserve din SUA are ca obiectiv menținerea inflației la un nivel de 2%.

Acum, după ce ați înțeles ce înseamnă inflație, în secțiunea următoare vă vom prezenta cum se calculează inflația și care sunt cele mai utilizate metode pentru a măsura acest indicator.

Tipuri de Inflație

În continuarea acestui articol vă vom prezenta principalele tipuri de inflație în funcție de evoluția prețurilor, dar și care dintre acestea sunt benefice sau dăunătoare economiei. Trebuie menționat că cifrele de mai jos nu se aplică absolut tuturor țărilor, ci mai degrabă în cazul inflației din economiile dezvoltate.

➡️ Inflația Lentă - prețurile cresc cu 3% sau mai puțin pe an. Acest tip de inflație îi determină pe consumatori să se aștepte să crească în continuare prețurile. Acest lucru stimulează cererea. Consumatorii cumpără acum pentru a evita prețurile mai mari în viitor. Acesta este motivul pentru care FED vizează o inflație anuală de 2%.

➡️ Inflația Moderată - În general se caracterizează printr-o creștere a prețurilor între 3% și 10% anual. Creșterea inflației afectează economia rapid. Consumatorii încep să cumpere mai mult decât au nevoie doar pentru a evita prețurile mai mari. Furnizorii și salariile întâmpină dificultăți pentru a satisface cererea, iar economia începe să se supraîncălzească.

➡️ Inflația Galopantă - Pe măsură ce inflația începe să atingă și să depășească nivelul de 10%, începe să se creeze un haos absolut în economie. Banii încep să se devalorizeze rapid, iar veniturile întreprinderilor și angajaților nu pot ține pasul cu majorarea costurilor și cu creșterea rapidă a prețurilor. Prin urmare, inflația galopantă trebuie prevenită cu orice preț!

➡️Hiperinflația - Nivelul prețurilor crește deja cu peste 50% pe lună. Acest fenomen este rar. De fapt, cele mai multe exemple de hiperinflație au avut loc atunci când guvernele au "tipărit bani" pentru războaie. Exemple de hiperinflație sunt: Germania în anii 1920, Zimbabwe în 2000 și Venezuela în 2010. România s-a confruntat cu hiperinflația la începutul anilor '90.

➡️Stagflația - Acest fenomen este, de asemenea, relativ rar și, deși există o creștere a prețurilor, economia stagnează. Singurul exemplu al unui astfel de fenomen este situația din Statele Unite din anii '70.

➡️Deflația - Deflația este opusul inflației. Deflația se caracterizează prin scăderea prețurilor și apare adesea după izbucnirea unei bule financiare. În general, deflația este un semnal foarte îngrijorător și este adesea însoțită de o recesiune economică, iar dacă prețurile continuă să scadă, poate apărea o depresiune economică. 

Inflația Oficială și Cea Reală

Încă din cele mai vechi timpuri, guvernele încearcă să controleze inflația. Este puțin probabil ca guvernul să se declare vinovat pentru inflație, deoarece este mult mai ușor să nege inflația și să reducă problema. Prin urmare, fiecare guvern urmărește să manipuleze statisticile oficiale și de multe ori raportează o rată a inflației mai mică decât cea reală.

Motivațiile acestui aspect țin de faptul că declararea unei inflații scăzute oferă o imagine bună asupra activității guvernului și influențează situația economică. În plus, inflația reprezintă o componentă cheie în calculul PIB-ului (produs intern brut), care este un indicator major al măsurării creșterii economice.

De asemenea, trebuie menționat că multe țări urmăresc o politică de indexare a salariilor și a pensiilor guvernamentale în funcție de rata inflației. Astfel, cu o inflație mai mică, statul poate economisi resurse considerabile la bugetul de stat.

Există diferite metode de manipulare a statisticilor inflației:

1. Guvernele totalitare manipulează inflația în cel mai direct mod: creând valoarea IPC pe care o doresc.
2. Pe de altă parte, așa-numitele guverne democratice sunt mult mai voalate, iar în unele cazuri chiar „bazate pe știință". Este posibil ca aceste metode să fie predate în universități și susținute de economiști.

Aceste tehnici includ un consum nerealist care nu reflectă efectiv consumul de pe piață, o extindere a clasei de bunuri sau înlocuirea unor bunuri cu altele al căror preț nu a crescut atât de mult.

O altă "inovație" în acest domeniu este așa-numita inflație de bază, în care creșterea rapidă a prețurilor bunurilor este neglijată. Cele mai frecvente exemple sunt produsele alimentare și energetice.

Prin urmare, în majoritatea cazurilor, nivelul inflației este mai mare decât cel anunțat în statisticile naționale, iar România, din păcate, nu este o excepție în acest sens.

Cum Se Calculează Inflația

Inflația se calculează în moduri diferite, în funcție de tipurile de bunuri și servicii în cauză. Iată cei mai populari indicatori folosiți pentru măsurarea inflației:

1️⃣ Indicele Prețurilor de Consum (IPC)

Indicele prețurilor de consum măsoară variația procentuală a unei cantități de bunuri și servicii pe care gospodăriile le folosesc adesea. Acest indicator economic este utilizat pentru a calcula inflația în majoritatea țărilor.

2️⃣ Indicele Prețurilor de Producție

Indicele prețurilor de producție (IPP) măsoară variația prețului mediu în prețurile de vânzare primite de producătorii locali pentru producția lor în timp. Acest indicator măsoară variația prețului din punctul de vedere al vânzătorului, nu al cumpărătorului, ca în cazul IPC.

Care Sunt Cauzele Inflației?

Există numeroase cauze ale inflației care pot determina creșterea sau scăderea prețurilor. Însă inflația este rezultatul unei creșteri a costurilor de producție sau a creșterii cererii de produse și servicii. Să analizăm mai detaliat aceste două cazuri.

➢ Inflația prin costur - apare atunci când prețurile cresc din cauza creșterii costurilor de producție, cum ar fi materiile prime sau salariile angajaților. Cererea de bunuri rămâne neschimbată, în timp ce oferta de materii prime scade din cauza costurilor de producție mai mari. Drept urmare, costurile de producție majorate sunt transmise consumatorilor sub forma unor prețuri mai mari pentru produsele finite.

➢ Inflația prin cerere - Apare atunci când crește cererea consumatorilor pentru un produs sau serviciu sau când consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru un produs sau serviciu. În ambele cazuri există o creștere a prețului produsului sau serviciului. În acest caz, acțiunile companiilor care au posibilitatea de a obține profituri mai mari (marje mai mari) se pot aprecia.

Cine Câștigă și Cine Pierde Din Cauza Inflației?

Deși consumatorii nu beneficiază în mod semnificativ de inflație ci dimpotrivă, investitorii pot beneficia de creșterea prețurilor de consum, deținând titluri pe piețele financiare. De exemplu, cei care investesc în acțiuni ale companiilor din domeniul energiei pot beneficia de creșterea prețurilor acțiunilor pe măsură ce prețurile la energie cresc.

Unele companii beneficiază de inflație dacă pot percepe mai mult pentru produsele pe care le vând ca urmare a creșterii cererii. De exemplu, dacă economia se află pe o pantă ascendentă iar cererea pentru imobile este mare, dezvoltatorii pot percepe tarife mai mari de vânzare. Prin urmare, inflația poate oferi companiilor așa numitul fenomen de "power pricing" și poate ajuta la creșterea marjelor de profit.

Dacă marja de profit crește, înseamnă că prețurile pe care companiile le percep pentru produsele lor cresc mai repede decât costurile de producție. În plus, proprietarii companiilor pot limita în mod deliberat oferta pentru a permite creșterea prețurilor la un nivel mai favorabil.

Cu toate acestea, companiile pot fi, de asemenea, afectate de inflație, deoarece costurile de producție cresc. Companiile sunt în pericol dacă nu reușesc să transpună consumatorilor costuri de producție mai mari prin majorarea prețurilor.

De exemplu, dacă concurența străină nu este afectată de creșterea costurilor de producție, nu va fi necesară majorarea prețurilor. Ca urmare, companiile locale s-ar putea confrunta cu costuri de producție mai mari sau cu riscul de a pierde clienții în detrimentul companiilor străine.

Pierderile provocate de inflație

Datorită inflației, valoarea fiecărei monede scade. De exemplu, aceasta înseamnă că scade cantitatea de bunuri și servicii pe care le puteți achiziționa cu aceeași unitate monetară. Pe măsură ce inflația continuă să crească, cantitatea va continua să se micșoreze, scăzând astfel puterea de cumpărare a populației.

Revenind la întrebarea, cât de mult veți pierde din cauza inflației?

Răspunsul este foarte simplu: în egală măsură cu nivelul inflației.

De exemplu, dacă aveți 10.000 de lei cu un nivel al inflației de 2,8% în România, atunci, pe o perioadă de un an veți pierde 280 de lei din capitalul dvs. Dacă aveți 100.000 de lei, atunci pierderea dvs. anuală va fi de 2.800 de lei pe an.

Dacă preconizați un nivel al inflației de 3% pe termen lung, puterea de cumpărare a banilor ar putea scădea cu peste 70%.

Totuși, aici trebuie să remarcăm din nou diferența dintre inflația oficială și inflația reală, care poate fi cu mult peste datele publicate de INS. Prin urmare, pierderile din fondurile personale pot fi mult mai mari decât cele menționate în exemplul de mai sus.

Cum Să Vă Protejați De Inflație?

Pentru a vă putea menține și crește capitalul în pofida inflației, trebuie să oferiți o sursă de rentabilitate, care să depășească, până la urmă, nivelul inflației din România. Desigur, cu cât inflația este mai mare, cu atât mai bine, însâ gândiți-vă din nou la diferența dintre inflația oficială și cea reală.

Prin urmare, rentabilitatea este esențială în acest context, astfel încât capitalul dvs. să crească și să aveți o sumă suficient de mare atunci când vă retrageți și să vă protejați de efectele negative ale inflației. Dar care sunt diferitele opțiuni?

În secțiunea următoare vi le vom prezenta pe cele mai populare!

Depozitele Bancare

Pentru majoritatea cetățenilor, dobânda la depozitele bancare este cea mai sigură modalitate de a căuta profitabilitate și de a economisi. Dar aici apare o întrebare foarte importantă: puteți câștiga într-adevăr bani din depozitele bancare? Iar răspunsul scurt este nu, dar haideți să analizăm ceva mai detaliat aspectele relevante.

Să analizăm situația celor mai dezvoltate țări din punct de vedere economic în ceea ce privește ratele dobânzilor:

1. Zona Euro - dobânzi negative la depozite: -0,50%;
2. Suedia - dobânzi negative la depozite: -0,10%;
3. Elveția - dobânzi negative la depozite: -0,75%;
4. Japonia - rata negativă a dobânzii de bază: -0,1%;
5. Marea Britanie - rata dobânzii de bază: 0,75%;
6. SUA - rata dobânzii în intervalul 1,50-1,75%;
7. Canada - rata dobânzii de bază de 1,75%.

După cum puteți observa, în multe zone ale lumii, ratele dobânzilor sunt negative sau rămân sub nivelul dinamicii inflației. Și, prin includerea unor taxe și impozite bancare pe care trebuie să le plătiți pentru randamentul depozitului, situația devine și mai deplorabilă.

Astfel, posibilitatea de a vă păstra economiile într-un depozit bancar pentru a vă proteja împotriva inflației dispare practic. Să vedem care sunt celelalte opțiuni!

Investiții Imobiliare

A doua cea mai cunoscută formă de investiție este, probabil, achiziționarea de bunuri imobiliare. Investiția în imobiliare nu este o soluție de neglijat pentru a vă proteja împotriva inflației, dar este posibil să nu fie întotdeauna cea mai bună.

Cu toate acestea, fiecare investiție, în afară de a fi în clasa de active potrivită trebuie, concomitent, să fie și la un preț corespunzător. În caz contrar, randamentul potențial va scădea și riscul de pierderi va crește.

O metodă populară pentru estimarea prețului unui imobil este cel care ia în calcul nivelul salariilor:

• O locuință medie să poată fi plătită cu între 2 și 3 salarii anuale;
• Nu mai mult de 30% din salariul lunar trebuie să fie rezervat pentru o contribuție pentru locuințe (rată la bancă samd). În caz contrar, respectivei persoane îi va putea fi dificil să acopere restul de nevoi precum alimente, utilități, combustibil pentru mașină etc..

O altă metodă folosită adesea pentru a calcula rentabilitatea unei investiții imobiliare este de a împărți valoarea acesteia la chiria potențială. O rentabilitate bună este luată în considerare atunci când puteți recupera valoarea investiției dvs. imobiliare în termen de 100-150 chirii lunare.

Cu toate acestea, există o altă oportunitate de investiții în imobiliare, care poate avea cu siguranță avantaje față de cumpărarea fizică a imobilelor. Aceasta este o investiție în imobiliare prin intermediul piețelor bursiere.

Puteți face acest tip de investiții cumpărând:

✅Acțiuni ale companiilor din sectorul imobiliar;

✅ETF-uri (Fonduri Tranzacționate la Bursă) care investesc în imobiliare;

✅Trusturi de investiții imobiliare (REIT-uri).

Investițiile în imobiliare efectuate prin intermediul piețelor bursiere necesită o sumă inițială mai mică, costuri mai mici, lichiditate ridicată, rentabilitate dovedită pe termen lung și multe altele.

Investiții pe Piața Financiară

A treia opțiune de protecție împotriva inflației, pe care o vom lua în considerare, este investiția pe piețele financiare. În România, nu este la fel de cunoscută ca primele două, dar câștigă din ce în ce mai multă popularitate.

Piețele financiare vă oferă multe oportunități de a investi în diverse clase de active. Iată doar câteva dintre oportunitățile de protejare împotriva inflației prin piețele financiare:

✅Valutele (dolarulul american, euro, lira sterlină, franc elvețian, etc.);

✅Materii prime (aur, argint, petrol, gaze naturale, materii prime agricole, etc.);

✅Indici bursieri (Dow Jones, S&P 500, Nasdaq, DAX 30, Nikkei 225, etc.);

✅Acțiuni (cu Admiral Markets puteți alege dintre peste 4500 de companii);

✅Obligațiuni (obligațiuni americane, obligațiuni germane etc.);

✅ETF-uri (oportunități de investiții în diferite active, sectoare și regiuni);

✅Criptomonede (Bitcoin, Ethereum, Ripple, Litecoin, etc.).

Cu numeroasele active la care aveți acces prin intermediul piețelor financiare, veți obține oportunități serioase de a vă diversifica portofoliul și de a vă gestiona riscul.

Desigur, ca orice altă investiție, investițiile pe piețele financiare prezintă animite riscuri.

Multe dintre activele tranzacționate pe piețele financiare oferă protecție împotriva inflației, cum ar fi metalele (aur, argint, platină, paladiu) și alte materii prime.

Să aruncăm o privire mai atentă la investiția în aur ca protecție împotriva inflației efectuată prin intermediul piețelor financiare.

Investiții În Aur

Aurul este apreciat la nivel global datorită rarității, valorii și istoriei sale bogate. Comparativ cu valutele sau cu alte tipuri de active, aurul și-a păstrat valoarea de-a lungul timpului, iar oamenii l-au folosit ca o modalitate de a-și transmite averea de la o generație la alta.

Adesea, pentru a se proteja împotriva inflației, investitorii aleg aurul. Atunci când valoarea unei monede scade, investitorii încep să-și piardă încrederea și caută alte opțiuni pentru a-și păstra capitalul, aurul fiind unul dintre primele pe listă în acest sens.

În plus, prețul aurului crește din cauza incertitudinii geopolitice sau economice, a dobânzilor scăzute și a performanței slabe a dolarului american.

Dar cum puteți investi în aur? Principalele opțiuni sunt:

• Investiții în aur (achiziție fizică)
• Contracte futures pe aur
• Contracte pentru diferență (CFD) pe aur
• Acțiuni ale companiilor miniere de aur
• Fonduri tranzacționate la bursă (ETF) care investesc în aur

Protejați-vă acum capitalul de inflație investind în aur, prin CFD-uri, contracte futures, acțiuni și ETF-uri. Începeți astăzi, făcând clic pe bannerul de mai jos:

Inflația - Cum Să Investiți Pe Piețele Financiare

Puteți începe să investiți pe piețele financiare pentru a vă proteja de inflație urmând acești trei pași simpli:

1. Deschideți un cont de tranzacționare la Admiral Markets;
2. Descărcați platforma de tranzacționare MetaTrader 5;
3. Deschideți fereastra "New Order" și inițializați prima tranzacție.

Pentru mai multe informații despre cum să deschideți un cont de tranzacționare, urmăriți următorul videoclip:

Inflația - Concluzie

Inflația este generată de creșterea pe scară largă a prețurilor bunurilor și serviciilor. Ca urmare a creșterii nivelului inflației cu aceeași unitate monetară veți putea cumpăra o cantitate mai mică de bunuri și servicii. Dacă doriți să știți care este nivelul inflației într-o anumită țară, cel mai adesea va trebui să urmați datele indicelui prețurilor de consum publicate de institutul local de statistică.

Inflația lentă (mai puțin de 3% în economiile dezvoltate) este favorabilă dezvoltării economice, motiv pentru care băncile centrale stabilesc țintele inflației. Dacă inflația depășește serios nivelurile stabilite de banca centrală, aceasta începe să afecteze dezvoltarea economiei și devine o problemă. Dar inflația negativă (deflația) provoacă, de asemenea, dificultăți.

Pentru a evita pierderea de capital din cauza majorării prețurilor bunurilor și serviciilor, este bine să vă concentrați pe investiții cu randamente mai mari decât inflația. Acestea pot fi investițiile imobiliare prin intermediul piețelor bursiere și investițiile pe piețele financiare în general (materii prime, acțiuni, obligațiuni, indici, ETF-uri, criptomonede).

Curs Forex

• Care Sunt Cele Mai Bune Acțiuni De Cumpărat În Timpul Crizei
• Bear Market - Cum Să Investiți Într-o Piață În Scădere
• Active de Refugiu | Investiți Când Panica Pune Stăpânire Pe Piețele Financiare

Despre Admiral Markets

Ca broker reglementat, oferim acces la unele dintre cele mai utilizate platforme de tranzacționare din lume. Puteți tranzacționa prin noi CFD-uri, acțiuni și ETF-uri. Iată un articol recapitulativ De ce să tranzacționați cu Admiral Markets!

Datele furnizate oferă informații suplimentare cu privire la toate analizele, estimările, prognozele, previziunile, studiile de piață, perspectivele săptămânale sau alte evaluări sau informații similare (sub denumirea de "Analiză") publicate pe site-ul Admiral Markets. Înainte de a lua orice decizie de investiție, vă rugăm să acordați o atenție deosebită următoarelor aspecte:

1. Aceasta este o comunicare de marketing. Conținutul este numai pentru scopuri informaționale și nu trebuie interpretat ca un sfat sau recomandare de investiții. Acesta nu a fost elaborat în conformitate cu cerințele legale de promovare a independenței cercetării în domeniul investițiilor și nu este supus niciunei interdicții de tratament înainte de difuzarea cercetării în domeniul investițiilor.
2. Orice decizie de investiție este luată de fiecare client pe cont propriu, în timp ce societatea Admiral Markets AS (Admiral Markets) nu este responsabilă pentru nici o pierdere sau daună rezultată ca urmare a acestei decizii, indiferent dacă este sau nu bazată pe conținut.
3. Pentru a proteja interesele clienților noștri și obiectivitatea analizei, Admiral Markets a instituit proceduri interne adecvate pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese.
4. Analiza este pregătită de un analist independent (denumit în continuare "Pierre Perrin-Monlouis") pe baza estimărilor personale ale lui Jérémy Delsol (Analist financiar).
5. Cu toate că au fost făcute toate eforturile rezonabile pentru a asigura fiabilitatea tuturor surselor de conținut și pentru a ne asigura că toate informațiile sunt prezentate într-o manieră inteligibilă, în timp util, exactă și completă, Admiral Markets nu garantează exactitatea sau exhaustivitatea informațiilor cuprinse în analiză.
6. Orice tip de performanță trecută sau modelată a instrumentelor financiare prezentate în conținut nu trebuie interpretat ca o promisiune, garanție sau implicare explicită sau implicită de către Admiral Markets a oricărei performanțe viitoare. Valoarea instrumentului financiar poate crește și scădea, iar păstrarea valorii activului nu este garantată.
7. Produsele cu efect de levier (inclusiv contractele pentru diferență) sunt speculative și pot duce la pierderi sau profituri. Înainte de a începe să tranzacționați, asigurați-vă că înțelegeți riscurile implicate.