Ce Este Inflația ➠ Cum Să Vă Protejați Capitalul de Inflație [2025]

Conceptul de inflație pare destul de familiar pentru mulți dintre noi și poate fi întâlnit zilnic în mass-media. Cu toate acestea, nu toată lumea știe exact ce este inflația, cum se calculează, care sunt diferitele tipuri de inflație, cum să își protejeze economiile de inflație și care sunt cauzele acestui fenomen economic.

Acest material este furnizat exclusiv în scop informativ și nu constituie o recomandare de investiții sau un sfat financiar. Consultă un consilier financiar autorizat înainte de a lua decizii de investiții.

• Ce Este Inflația - Definiție Inflație
• Tipuri de Inflație
• Inflația Oficială și Cea Reală
• Cum Se Calculează Inflația
• Care Sunt Cauzele Inflației?
• Cine Câștigă și Cine Pierde Din Cauza Inflației?
• Cum Să Vă Protejați De Inflație?
• Inflația - Concluzie

Ce Este Inflația - Definiție Inflație

De fapt, dacă inflația crește, scade cantitatea de bunuri sau servicii ce poate fi achiziționată cu aceeași unitate monetară. Altfel, valoarea acestei unități este mai mică decât înainte.

Prin urmare, creșterea inflației conduce la diminuarea puterii de cumpărare și afectează cheltuielile generale ale populației. O creștere majoră a prețurilor de consum poate conduce la încetinirea economiei, însă, cu toate acestea, inflația nu ar trebui considerată întotdeauna un fenomen negativ.

Când apare inflația?

În opinia economiștilor, inflația se produce atunci când oferta de bani depășește cantitatea de bunuri și servicii disponibilă în piață.

Majoritatea băncilor centrale globale au politici monetare adecvate pentru a menține inflația locală în limite acceptabile. Obiectivul comun al băncilor centrale din țările dezvoltate, este de a menține rata inflație între 2% și 3%.

De exemplu, obiectivul Băncii Centrale Europene este de a menține inflația la un nivel cu puțin sub 2%, în timp ce Federal Reserve din SUA are ca obiectiv menținerea inflației la un nivel de 2%.

În continuare, vom explica modul de calcul al inflației și metodele utilizate în mod obișnuit pentru măsurarea acesteia, exclusiv în scop informativ.

Tipuri de Inflație

În continuarea acestui articol vă vom prezenta principalele tipuri de inflație în funcție de evoluția prețurilor, dar și care dintre acestea sunt benefice sau dăunătoare economiei. Trebuie menționat că cifrele de mai jos nu se aplică absolut tuturor țărilor, ci mai degrabă în cazul inflației din economiile dezvoltate.

➡️ Inflația Lentă - prețurile cresc cu 3% sau mai puțin pe an. Acest tip de inflație îi determină pe consumatori să se aștepte să crească în continuare prețurile. Acest lucru stimulează cererea. Consumatorii cumpără acum pentru a evita prețurile mai mari în viitor. Acesta este motivul pentru care FED vizează o inflație anuală de 2%.

➡️ Inflația Moderată - În general se caracterizează printr-o creștere a prețurilor între 3% și 10% anual. Creșterea inflației afectează economia rapid. Consumatorii încep să cumpere mai mult decât au nevoie doar pentru a evita prețurile mai mari. Furnizorii și salariile întâmpină dificultăți pentru a satisface cererea, iar economia începe să se supraîncălzească.

➡️ Inflația Galopantă - Pe măsură ce inflația începe să atingă 10% și mai mult, în economie apar perturbări semnificative. Moneda începe să se deprecieze rapid, iar veniturile companiilor și ale angajaților nu mai țin pasul cu creșterea costurilor și a prețurilor. Prin urmare, inflația galopantă trebuie prevenită prin măsuri de politică adecvate!

➡️Hiperinflația - Nivelul prețurilor crește deja cu peste 50% pe lună. Acest fenomen este rar. De fapt, majoritatea cazurilor de hiperinflație au apărut atunci când guvernele au „tipărit bani” pentru a finanța războaie. Exemple de hiperinflație sunt: Germania în anii 1920, Zimbabwe în 2000 și Venezuela în 2010. România a trecut printr-o perioadă de hiperinflație la începutul anilor ’90.

➡️Stagflația - Acest fenomen este, de asemenea, relativ rar și, deși există o creștere a prețurilor, economia stagnează. Singurul exemplu al unui astfel de fenomen este situația din Statele Unite din anii '70.

➡️Deflația - Deflația este opusul inflației. Deflația se caracterizează prin scăderea prețurilor și apare adesea după izbucnirea unei bule financiare. În general, deflația este un semnal foarte îngrijorător și este adesea însoțită de o recesiune economică, iar dacă prețurile continuă să scadă, poate apărea o depresiune economică. 

Inflația Oficială și Cea Reală

Încă din cele mai vechi timpuri, guvernele au încercat să controleze inflația. Guvernul este puțin probabil să își asume vina pentru inflație deoarece este adesea mai ușor să nege inflația și să minimalizeze problema. Prin urmare, s-a susținut că unele guverne ajustează statisticile oficiale și raportează adesea o rată a inflației mai mică decât cea reală.

Motivațiile acestui aspect țin de faptul că declararea unei inflații scăzute oferă o imagine bună asupra activității guvernului și influențează situația economică. În plus, inflația reprezintă o componentă cheie în calculul PIB-ului (produs intern brut), care este un indicator major al măsurării creșterii economice.

De asemenea, trebuie menționat că multe țări urmăresc o politică de indexare a salariilor și a pensiilor guvernamentale în funcție de rata inflației. Astfel, cu o inflație mai mică, statul poate economisi resurse considerabile la bugetul de stat.

Există diferite metode de manipulare a statisticilor inflației:

1. Guvernele totalitare manipulează inflația în cel mai direct mod: creând valoarea IPC pe care o doresc.
2. Guvernele democratice, pe de altă parte, folosesc adesea metode mai indirecte, dintre care unele se bazează pe practici economice consacrate, predate în universități și susținute de economiști.

Aceste tehnici includ un consum nerealist care nu reflectă efectiv consumul de pe piață, o extindere a clasei de bunuri sau înlocuirea unor bunuri cu altele al căror preț nu a crescut atât de mult.

O altă strategie în acest domeniu este așa-numita inflație de bază, în care creșterea rapidă a prețurilor bunurilor este neglijată. Cele mai frecvente exemple sunt produsele alimentare și energetice.

Prin urmare, în majoritatea cazurilor, nivelul inflației este mai mare decât cel anunțat în statisticile naționale, iar România, din păcate, nu este o excepție în acest sens.

Cum Se Calculează Inflația

Inflația se calculează în moduri diferite, în funcție de tipurile de bunuri și servicii în cauză. Iată cei mai populari indicatori folosiți pentru măsurarea inflației:

1️⃣ Indicele Prețurilor de Consum (IPC)

Indicele prețurilor de consum măsoară variația procentuală a unei cantități de bunuri și servicii pe care gospodăriile le folosesc adesea. Acest indicator economic este utilizat pentru a calcula inflația în majoritatea țărilor.

2️⃣ Indicele Prețurilor de Producție

Indicele prețurilor de producție (IPP) măsoară variația prețului mediu în prețurile de vânzare primite de producătorii locali pentru producția lor în timp. Acest indicator măsoară variația prețului din punctul de vedere al vânzătorului, nu al cumpărătorului, ca în cazul IPC.

Care Sunt Cauzele Inflației?

Există numeroase cauze ale inflației care pot determina creșterea sau scăderea prețurilor. Însă inflația este rezultatul unei creșteri a costurilor de producție sau a creșterii cererii de produse și servicii. Să analizăm mai detaliat aceste două cazuri.

➢ Inflația prin costuri - apare atunci când prețurile cresc din cauza creșterii costurilor de producție, cum ar fi materiile prime sau salariile angajaților. Cererea de bunuri rămâne neschimbată, în timp ce oferta de materii prime scade din cauza costurilor de producție mai mari. Drept urmare, costurile de producție majorate sunt transmise consumatorilor sub forma unor prețuri mai mari pentru produsele finite.

➢ Inflația prin cerere - Apare atunci când crește cererea consumatorilor pentru un produs sau serviciu sau când consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru un produs sau serviciu. În ambele cazuri există o creștere a prețului produsului sau serviciului. În acest caz, acțiunile companiilor care au posibilitatea de a obține profituri mai mari (marje mai mari) se pot aprecia.

Cine Câștigă și Cine Pierde Din Cauza Inflației?

Deși inflația poate reprezenta o provocare pentru consumatori, anumite sectoare sau active de pe piețele financiare pot avea performanțe diferite în perioadele inflaționiste. De exemplu, creșterea prețurilor la energie a coincis istoric cu evaluări mai ridicate ale unor acțiuni din sectorul energetic, deși acest lucru nu este garantat.

Unele companii beneficiază de inflație dacă pot percepe prețuri mai mari pentru produsele pe care le vând, ca urmare a creșterii cererii. De exemplu, dacă economia este în expansiune și cererea pentru imobiliare este ridicată, dezvoltatorii pot cere prețuri de vânzare mai mari. În unele cazuri, companiile pot reuși să majoreze prețurile în perioade inflaționiste, păstrând sau chiar crescând marjele de profit, deși acest lucru nu este garantat și variază în funcție de industrie.

Dacă marja de profit crește, înseamnă că prețurile pe care companiile le percep pentru produsele lor cresc mai repede decât costurile de producție. În plus, proprietarii companiilor pot limita în mod deliberat oferta pentru a permite creșterea prețurilor la un nivel mai favorabil.

Cu toate acestea, companiile pot fi, de asemenea, afectate de inflație, deoarece costurile de producție cresc. Companiile sunt în pericol dacă nu reușesc să transpună consumatorilor costuri de producție mai mari prin majorarea prețurilor.

De exemplu, dacă concurența străină nu este afectată de creșterea costurilor de producție, nu va fi necesară majorarea prețurilor. Ca urmare, companiile locale s-ar putea confrunta cu costuri de producție mai mari sau cu riscul de a pierde clienții în detrimentul companiilor străine.

Pierderile provocate de inflație

Datorită inflației, valoarea fiecărei monede scade. De exemplu, aceasta înseamnă că scade cantitatea de bunuri și servicii pe care le puteți achiziționa cu aceeași unitate monetară. Pe măsură ce inflația continuă să crească, cantitatea va continua să se micșoreze, scăzând astfel puterea de cumpărare a populației.

Revenind la întrebarea, cât de mult veți pierde din cauza inflației?

Răspunsul este foarte simplu: în egală măsură cu nivelul inflației.

De exemplu, dacă aveți 10.000 de lei cu un nivel al inflației de 2,8% în România, atunci, pe o perioadă de un an veți pierde 280 de lei din capitalul dvs. Dacă aveți 100.000 de lei, atunci pierderea dvs. anuală va fi de 2.800 de lei pe an.

Dacă vă așteptați ca inflația să fie de 3% pe termen lung, pe parcursul câtorva decenii, puterea de cumpărare a banilor ar putea scădea cu peste 70%.

Totuși, aici trebuie să remarcăm din nou diferența dintre inflația oficială și inflația reală, care poate fi cu mult peste datele publicate de INS. Prin urmare, pierderile din fondurile personale pot fi mult mai mari decât cele menționate în exemplul de mai sus.

Cum Să Vă Protejați De Inflație?

În general, pentru a putea menține și crește capitalul în ciuda inflației, este necesar să asiguri o sursă de randament care să depășească nivelul inflației din România. Desigur, cu cât inflația este mai mare, cu atât este mai mare necesitatea unor randamente mai ridicate, dar este important să ai în vedere diferența dintre inflația oficială și cea reală.

Urmărirea unor randamente care depășesc inflația poate ajuta la diminuarea erodării puterii de cumpărare, deși rezultatele investițiilor sunt incerte și expuse riscurilor de piață. Dar care sunt opțiunile disponibile?

În secțiunea următoare îți vom arăta câteva dintre cele mai utilizate opțiuni!

Depozitele Bancare

Pentru majoritatea oamenilor, dobânda la depozitele bancare este cea mai sigură modalitate de a căuta profitabilitate și de a economisi. Dar aici apare o întrebare foarte importantă: este posibil să câștigi bani din depozitele bancare? În majoritatea cazurilor, răspunsul scurt este nu, dar să analizăm problemele relevante mai detaliat.

Să analizăm situația celor mai dezvoltate țări din punct de vedere economic în ceea ce privește ratele dobânzilor:

1. Zona Euro - dobânzi negative la depozite: -0,50%;
2. Suedia - dobânzi negative la depozite: -0,10%;
3. Elveția - dobânzi negative la depozite: -0,75%;
4. Japonia - rata negativă a dobânzii de bază: -0,1%;
5. Marea Britanie - rata dobânzii de bază: 0,75%;
6. SUA - rata dobânzii în intervalul 1,50-1,75%;
7. Canada - rata dobânzii de bază de 1,75%.

După cum puteți observa, în multe zone ale lumii, ratele dobânzilor sunt negative sau rămân sub nivelul dinamicii inflației. Și, prin includerea unor taxe și impozite bancare pe care trebuie să le plătiți pentru randamentul depozitului, situația devine și mai deplorabilă.

Astfel, posibilitatea de a vă păstra economiile într-un depozit bancar pentru a vă proteja împotriva inflației dispare practic. Să vedem care sunt celelalte opțiuni!

Investiții Imobiliare

Una dintre formele de investiție alese mai frecvent este, probabil, achiziția de imobiliare. Investiția în imobiliare nu este o modalitate rea de protecție împotriva inflației, dar s-ar putea să nu fie întotdeauna cea mai bună soluție.

Cu toate acestea, fiecare investiție, în afară de a fi în clasa de active potrivită trebuie, concomitent, să fie și la un preț corespunzător. În caz contrar, randamentul potențial va scădea și riscul de pierderi va crește.

O metodă populară pentru estimarea prețului unui imobil este cel care ia în calcul nivelul salariilor:

• O locuință medie să poată fi plătită cu între 2 și 3 salarii anuale;
• Nu mai mult de 30% din salariul lunar trebuie să fie rezervat pentru o contribuție pentru locuințe (rată la bancă samd). În caz contrar, respectivei persoane îi va putea fi dificil să acopere restul de nevoi precum alimente, utilități, combustibil pentru mașină etc..

O altă metodă folosită adesea pentru a calcula rentabilitatea unei investiții imobiliare este de a împărți valoarea acesteia la chiria potențială. O rentabilitate bună este luată în considerare atunci când puteți recupera valoarea investiției dvs. imobiliare în termen de 100-150 chirii lunare.

Cu toate acestea, există o altă oportunitate de investiții în imobiliare, care poate avea cu siguranță avantaje față de cumpărarea fizică a imobilelor. Aceasta este o investiție în imobiliare prin intermediul piețelor bursiere.

Este posibil să realizați acest tip de investiție prin achiziționarea de:

✅Acțiuni ale companiilor din sectorul imobiliar;

✅ETF-uri (Fonduri Tranzacționate la Bursă) care investesc în imobiliare;

✅Trusturi de investiții imobiliare (REIT-uri).

Investițiile în imobiliare prin intermediul piețelor bursiere necesită o sumă inițială mai mică, costuri mai reduse, lichiditate ridicată, randamente pe termen lung observate în performanțele trecute și multe altele.

Investiții pe Piața Financiară

O a treia opțiune de luat în considerare este investiția pe piețele financiare. În România, aceasta nu este la fel de cunoscută ca primele două, dar câștigă în popularitate.

Piețele financiare oferă acces la o gamă variată de clase de active, pe care investitorii le pot include într-o strategie de investiții diversificată. Iată doar câteva dintre oportunitățile de protecție împotriva inflației prin intermediul piețelor financiare.

Următoarele exemple de active sunt doar în scop educațional și nu constituie o recomandare de investiții. Investitorii ar trebui să efectueze cercetări independente înainte de a lua decizii de tranzacționare.

✅Valutele (dolarulul american, euro, lira sterlină, franc elvețian, etc.);

✅Materii prime (aur, argint, petrol, gaze naturale, materii prime agricole, etc.);

✅Indici bursieri (Dow Jones, S&P 500, Nasdaq, DAX 30, Nikkei 225, etc.);

✅Acțiuni (cu Admiral Markets puteți alege dintre peste 4500 de companii);

✅Obligațiuni (obligațiuni americane, obligațiuni germane etc.);

✅ETF-uri (oportunități de investiții în diferite active, sectoare și regiuni);

✅Criptomonede (Bitcoin, Ethereum, Ripple, Litecoin, etc.).

Accesul la o gamă largă de active financiare permite investitorilor să ia în considerare diferite strategii de diversificare, ceea ce poate ajuta la gestionarea riscului de portofoliu.

Desigur, ca orice altă investiție, investițiile pe piețele financiare prezintă animite riscuri.

Istoric, unele active precum metalele au fost considerate potențiale instrumente de protecție împotriva inflației, deși performanțele trecute nu sunt un indicator al rezultatelor viitoare.

Să aruncăm o privire mai atentă la investiția în aur ca protecție împotriva inflației efectuată prin intermediul piețelor financiare.

Investiții În Aur

Aurul a fost utilizat istoric ca rezervă de valoare și mijloc de conservare a averii, deși prețul său poate fluctua, iar performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare.

Adesea, pentru a se proteja împotriva inflației, investitorii aleg aurul. Atunci când valoarea unei monede scade, investitorii încep să-și piardă încrederea și caută alte opțiuni pentru a-și păstra capitalul, aurul fiind unul dintre primele pe listă în acest sens.

În plus, prețul aurului a înregistrat creșteri în anumite perioade datorită incertitudinilor geopolitice sau economice, ratelor scăzute ale dobânzilor și performanțelor slabe ale dolarului american.

Care sunt câteva dintre modalitățile posibile de a investi în aur? Principalele opțiuni sunt:

• Investiții în aur (achiziție fizică)
• Contracte futures pe aur
• Contracte pentru diferență (CFD) pe aur
• Acțiuni ale companiilor miniere de aur
• Fonduri tranzacționate la bursă (ETF) care investesc în aur

Investitorii care caută să se protejeze împotriva inflației pot lua în considerare diverse opțiuni precum aurul, CFD-urile, contractele futures, acțiunile și ETF-urile. Explorează cu atenție aceste opțiuni și evaluează dacă sunt potrivite pentru profilul tău de risc. Dacă ești interesat să afli mai multe, consultă un consilier financiar autorizat pentru a determina cea mai bună strategie adaptată situației tale individuale.

Inflația - Concluzie

Inflația este generată de creșterea pe scară largă a prețurilor bunurilor și serviciilor. Ca urmare a creșterii nivelului inflației cu aceeași unitate monetară veți putea cumpăra o cantitate mai mică de bunuri și servicii. Dacă doriți să știți care este nivelul inflației într-o anumită țară, cel mai adesea va trebui să urmați datele indicelui prețurilor de consum publicate de institutul local de statistică.

O inflație scăzută (mai mică de 3% în economiile dezvoltate) este considerată potrivită pentru creșterea economică, motiv pentru care băncile centrale stabilesc ținte de inflație. Dacă inflația depășește serios nivelurile stabilite de banca centrală, aceasta începe să afecteze creșterea economică și devine o problemă. Însă și inflația negativă (deflația) cauzează dificultăți.

Pentru a ajuta la atenuarea efectelor inflației asupra capitalului, investitorii iau adesea în considerare active care au potențialul de a oferi randamente ce depășesc inflația, deși rezultatele nu sunt garantate. Exemplele includ titluri legate de sectorul imobiliar și diverse alte instrumente financiare.

INFORMAȚII DESPRE MATERIALELE ANALITICE:

Datele furnizate oferă informații suplimentare cu privire la toate analizele, estimările, prognosticurile, previziunile, analizele de piață, perspectivele săptămânale sau alte evaluări sau informații similare (denumite în continuare „Analiză") publicate pe site-urile firmelor de investiții Admiral Markets care operează sub marca comercială Admiral Markets (denumite în continuare „Admiral Markets"). Înainte de a lua orice decizii de investiție, vă rugăm să acordați atenție deosebită următoarelor:

1. Aceasta este o comunicare de marketing. Conținutul este publicat exclusiv în scopuri informative și nu trebuie interpretat în niciun fel ca sfat de investiție sau recomandare. Nu a fost pregătit în conformitate cu cerințele legale concepute pentru a promova independența cercetării de investiții și nu face obiectul niciunei interdicții privind tranzacționarea înaintea diseminării cercetării de investiții.

2. Orice decizie de investiție este luată de fiecare client în mod individual, iar Admiral Markets nu va fi responsabilă pentru nicio pierdere sau daună care rezultă din orice astfel de decizie, indiferent dacă aceasta se bazează sau nu pe conținut.

3. În vederea protejării intereselor clienților noștri și a obiectivității Analizei, Admiral Markets a stabilit proceduri interne relevante pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese.

4. Analiza este elaborată de un analist (denumit în continuare „Autorul"). Autorul, Jitanchandra Solanki, este angajat al Admiral Markets. Acest conținut reprezintă o comunicare de marketing și nu constituie cercetare financiară independentă.

5. Deși se depun toate eforturile rezonabile pentru a se asigura că toate sursele conținutului sunt de încredere și că toate informațiile sunt prezentate, pe cât posibil, într-o manieră comprehensibilă, oportună, precisă și completă, Admiral Markets nu garantează acuratețea sau completitudinea niciunei informații conținute în Analiză.

6. Orice tip de performanță anterioară sau modelată a instrumentelor financiare indicată în conținut nu trebuie interpretată ca o promisiune expresă sau implicită, garanție sau implicație din partea Admiral Markets pentru vreo performanță viitoare. Valoarea instrumentului financiar poate atât să crească, cât și să scadă, iar păstrarea valorii activului nu este garantată.

7. Produsele cu efect de levier (inclusiv contractele pentru diferență) sunt de natură speculativă și pot genera pierderi sau profit. Înainte de a începe să tranzacționați, vă rugăm să vă asigurați că înțelegeți pe deplin riscurile implicate.